Sursa foto: IB Cargo

Daniel Șerban, Director Transport IB Cargo:„Începând din toamnă, intrăm pe piața de depozitare. Vom opera un centru regional de distribuție în zona de vest a Bucureștiului”

Puteți citi articolul în 8 minute
|

30.08.2021

Continuăm seria de interviuri cu manageri de transport pentru a afla cum au făcut față transportatorii din România provocărilor cauzate de pandemie și cum s-au adaptat noii realități.

De data aceasta am discutat cu Daniel Șerban, Director Transport la IB Cargo, o casă de expediții fondată în 2008. Compania oferă partenerilor săi soluții de freight forwarding personalizate, printre clienții IB Cargo aflându-se atât companii mici, cât și cele cu prezență multinațională, din industrii diverse precum: auto, echipamente industriale, FMCG, produse chimice, modă, agricultură, electronică, farmacie, etc.

Potrivit datelor oferite de companie, IB Cargo a încheiat 2020 cu o creștere de 29% în cifra de afaceri (38.009 milioane de euro) și 97 angajați.

Olga Corochii, Trans.INFO:

Domnule Șerban, vă mulțumim că ați acceptat invitația noastră. Spuneți-ne, cum a afectat anul pandemic activitatea IB Cargo?

Daniel Șerban:

Pentru noi provocările au început la final de 2019 când a început pandemia în China. România și implicit IB Cargo importă volume mari de mărfuri din China și măsurile anti-coronavirus care s-au luat la acel moment ne-au afectat importurile maritime, feroviare și aeriene.

Această situație s-a rostogolit și în 2020, apoi s-a adăugat criza de containere și lipsa de spațiu din maritim, lipsa personalului navigant afectat de Covid-19, încetinirea ritmului de descărcare – încărcare din porturi și aeroporturi că urmare a măsurilor de distanțare, toate ducând la aglomerări și suprasolicitări și pe transportul rutier. Practic toate modurile de transport au fost afectate și costurile au crescut pe toate segmentele.

În ce măsură  au fost afectați clienții IB Cargo în această perioadă?

Clienții au fost afectați în funcție de business-ul pe care îl derulau: au fost companii care au închis activitatea sau au pus-o pe hold, dar și companii care au crescut, cum au fost cei din zona medicală/farma, IT, mobilier, home office, electrocasnice, produse de îngrijire personală, etc.

Noi am fost alături de fiecare dintre ei, i-am ajutat să găsească cele mai bune opțiuni logistice adaptate atât tipului de marfă, cât și momentului, astfel încât să le minimizăm impactul negativ asupra business-ului lor.

Ce afaceri ale companiei au avut de suferit cel mai mult din cauza pandemiei?

Toate modurile de transport au fost afectate. Dacă la import, de exemplu, maritimul se blochează din cauza lipsei de containere, spațiu, personal navigant și portuar afectat de COVID-19, volumele de marfă merg către feroviar, rutier, aerian, care se aglomerează și, automat, cresc și tarifele.

Transportul rutier inițial a fost afectat de restricțiile impuse, de tranzitarea țărilor aflate în scenarii roșii, deficitul de șoferi, care au fost și ei afectați de Covid sau care nu doreau să intre în carantină după tranzitarea anumitor țări. Apoi criza din transportul maritim, blocarea celui aerian au dus la aglomerarea segmentului rutier.

Cel mai afectat, însă, a fost transportul aerian, care anul trecut a fost blocat o bună perioadă de timp, ca urmare a măsurilor anti-coronavirus. Săptămâni întregi au fost linii aeriene care nu au operat anumite destinații.

Este ca și cum la supermarket cumpărați pâinea cu 1 leu, dar dintr-o dată crește cererea și, pe raftul înainte plin, acum mai sunt doar 2 pâini. Dacă prețul pe bucată s-ar dubla, clienții tot ar cumpără pâinea. Dintr-o dată nu se mai găsește deloc pâine pe raft și atunci când se va aproviziona din nou magazinul, clienții ar plăți și 5 lei/bucata. Atâta timp cât clienții vor continua să cumpere, prețul va crește. Similar se întâmplă și cu spațiul de transport.

În ce măsură au crescut tarifele la diferite moduri de transport între România și China în această perioadă?

Pe mare un container de 40’ este aproximativ 15.000 de dolari, însă costul este în continuă creștere. În 2019 era aproximativ 2200 de dolari, iar anul trecut era 3000-4000 de dolari. Creșterile mari au început la finalul anului trecut din noiembrie/decembrie. Estimăm că tot anul acesta ne vom confrunta cu rate istorice pentru transportul din China.

Pe trenul trans-siberian este aproximativ 20.000 de dolari și costurile sunt în continuă creștere și aici, iar terminalele sunt aglomerate. În 2019 costurile pe tren erau în jur de 5000-6000 de dolari. Anul trecut erau aproximativ 6000-8000 de dolari.

Având în vedere creșterea tarifelor, ce mod de transport între România și China încă reprezintă un avantaj?

Transportul maritim rămâne cel mai avantajos ca și cost, pentru mărfurile care nu sunt urgente. Având în vedere problemele din ultima perioadă pentru mărfuri urgente cantități mari (tone) varianta optimă este trenul, iar cantități de câteva sute de kg, se pretează mai bine pe transportul aerian.

În ultimul timp se vorbește mult despre inițiativa chineză One Belt One Road. În ce măsură este aceasta o alternativă pentru celelalte moduri de transport între Europa și China?

Transportul feroviar din Asia, în condiții normale, este un tip de transport avantajos pentru clienți, particularitatea lui fiind faptul că este mai rapid ca transportul maritim, timpul de tranzit fiind aproape la jumătate și are costuri mai mici față de transportul aerian.

Timpul de tranzit în condiții normale pe trenul trans-siberian este de aprox 20-22 zile. De exemplu, Xian-București – 21 zile, aproximativ jumătate față de cel maritim și un cost mai mic față de cel aerian.

Anul trecut am transportat peste 6000 tone de mărfuri pe trenul trans-siberian. Principalele transporturi pe acest segment au fost și rămân cele de import din China în România.

În prezent și acest tip de transport se confruntă cu o situație similară cu cel maritim: lipsa de containere, terminale congestionate, lipsa de spațiu și costuri în continuă creștere.

Cum credeți, căror factori se datorează faptul ca IB Cargo a făcut față cu succes provocărilor din perioada pandemiei?

Am încheiat pozitiv 2020, pentru că am fost flexibili, ne-am adaptat rapid, am avut o atitudine de tipul «se poate» și astfel am reușit să vedem și să accesăm perspective noi. Avem o echipă de profesioniști. Suntem o companie care valorizează și încurajează spiritul antreprenorial, lanțul de decizie este scurt și atunci ne putem mișcă rapid și veni cu soluții inovatoare pentru clienți.

Iar la nivel de brand de angajator, am devenit și mai atractivi, pentru că ne-am adaptat rapid și am oferit flexibilitate angajaților în ceea ce privește posibilitatea lucrului remote.

Menționați grija față de personal a companiei. În ce măsură v-a afectat pandemia activitatea profesională în calitate de manager de transport?

Am avut și noi provocarea lucrului remote în pandemie, însă ne-am adaptat rapid și lucrurile au funcționat foarte bine. Ca manager este important să ai focusul pe rezultate, pe calitatea muncii angajaților și nu neapărat pe timpul pe care îl petrec la birou sau în fața laptopului.

Anul 2021, spre deosebire de cel precedent, este marcat de redresarea economiei, multe companii privind cu optimism în viitor. Ce planuri de dezvoltare are IB Cargo pentru perioada următoare?

În ultimii 12 ani am crescut în industria de freight forwarding prin adăugarea și dezvoltarea continuă de noi servicii, astfel încât să putem livra clienților noștri nu doar transport, ci și soluții complete care să-i ajute să crească și să se optimizeze. Prin urmare, intrarea pe piața de depozitare este o dezvoltare naturală pentru IB Cargo.

Începând din toamnă, intrăm pe piața de depozitare. Vom opera un centru regional de distribuție de 75.000 metri pătrați, amplasat în zona de vest a Bucureștiului.

Etichete